În urmă cu aproximativ o lună scriam aici despre una dintre întrebările pe care le primesc tot mai des în discuțiile cu clienții: este în regulă să folosim AI pentru crearea de conținut?

Spuneam atunci că, din punctul meu de vedere, întrebarea este deja pusă greșit.

AI-ul este aici. Îl folosim și noi. Îl folosesc companii, agenții, redacții, programatori, oameni de marketing și probabil aproape orice persoană care lucrează zilnic cu informație.

Întrebarea nu mai este dacă folosim AI.

Întrebarea este ce lăsăm AI-ul să facă în locul nostru și ce valoare mai adăugăm noi după aceea.

Între timp au apărut câteva lucruri care mi se par suficient de importante încât să revin asupra subiectului.

La începutul lunii octombrie, Google și-a actualizat documentația oficială privind folosirea conținutului generat cu AI. Iar Lily Ray, unul dintre specialiștii SEO pe care îi urmăresc de mult timp atunci când vine vorba despre update-uri Google și site-uri afectate de schimbările algoritmilor, a publicat o analiză cu un titlu destul de direct:

„Prediction: the next massive Google update is around the corner.”

Nu știm dacă predicția ei se va confirma și nici când ar putea veni un asemenea update.

Dar mi se pare mai important altceva.

Google începe să ne spună mult mai clar unde vede problema.

Și nu, problema nu este simplu fapt că un text a fost scris cu ChatGPT, Claude sau alt model AI.

Google nu spune să nu folosim AI

Aici cred că trebuie să fim foarte atenți, pentru că altfel riscăm să ajungem iar la concluzii simpliste.

„Google penalizează AI.”

Nu asta spune Google.

În ghidul actualizat pe 1 octombrie, Google spune chiar că AI-ul generativ poate fi util pentru documentarea unui subiect și pentru structurarea unui conținut original.

Problema apare atunci când folosim aceste instrumente pentru a genera foarte multe pagini fără să adăugăm valoare pentru utilizator. Google face legătura direct cu politica sa privind „scaled content abuse”.

Adică exact ceea ce vedem deja peste tot.

Găsim 500 de keywords.

Facem un template.

Îi dăm AI-ului câteva instrucțiuni.

Generăm 500 de pagini.

Publish.

Și după aceea ne mirăm dacă peste șase luni site-ul pierde vizibilitate.

Eu nu cred că problema este AI-ul.

Problema este că AI-ul ne-a oferit posibilitatea să producem conținut prost la o scară la care înainte era pur și simplu prea scump să îl producem.

Acum putem crea într-o zi ceea ce înainte ar fi necesitat o echipă întreagă timp de o lună.

Tehnologic este extraordinar.

Dar faptul că putem produce ceva nu înseamnă automat că merită să îl publicăm.

Google folosește acum o formulare care mi se pare foarte importantă

În noua documentație, Google spune că este critical ca materialele generate cu AI să fie verificate manual înainte de publicare pentru acuratețe și credibilitate.

Și nu vorbește doar despre articole.

Se referă și la title-uri, meta descriptions, structured data sau alt text pentru imagini.

Este important.

Dar eu cred că nici măcar verificarea umană nu rezolvă problema principală.

Să presupunem că generăm 1.000 de articole cu AI și după aceea un redactor le citește pe toate.

Corectează greșelile.

Schimbă câteva formulări.

Verifică informațiile.

Înseamnă automat că avem 1.000 de articole bune?

Nu.

Putem avea 1.000 de articole perfect corecte și complet inutile.

Aici mi se pare foarte interesantă analiza lui Lily Ray.

Ea vorbește despre site-uri care susțineau că aveau oameni implicați în procesul editorial și care totuși au fost afectate puternic de update-urile Google.

Problema nu mai era neapărat că textele conțineau greșeli evidente.

Problema era modelul în ansamblu: cantități foarte mari de conținut, pagini construite după aceleași șabloane, foarte puțină originalitate și foarte puține motive reale pentru existența fiecărei pagini.

Aici cred că trebuie schimbată întrebarea.

Nu:

„A verificat cineva articolul făcut cu AI?"

Ci:

„Avem ceva de spus în articolul respectiv?"

AI poate scrie despre aproape orice. Tocmai asta este problema

Dacă îi cer astăzi unui AI să scrie un articol despre „10 greșeli SEO la migrarea unui magazin online", probabil o să primesc un text destul de bun.

Poate chiar foarte bun.

Va vorbi despre redirecturi, sitemap, robots.txt, canonicals, linkuri interne, monitorizarea traficului și alte lucruri corecte.

Dar toate aceste informații există deja pe internet.

Acum să luăm altă situație.

Ai trecut în ultimii zece ani prin zeci de migrări reale.

Ai văzut proiecte în care staging-ul a ajuns indexat.

Ai văzut redirecturi importate greșit.

Ai văzut filtre care au generat sute de mii de URL-uri.

Ai văzut site-uri care au pierdut jumătate din trafic după lansare.

Ai date din Analytics, Search Console și loguri.

Ai discutat cu echipa tehnică și știi ce a mers prost.

Acum avem un articol complet diferit.

AI-ul poate să mă ajute să pun în ordine acele informații.

Poate să mă ajute să văd dacă am uitat ceva.

Poate să transforme o înregistrare de 30 de minute într-o structură coerentă.

Poate să verifice documentația Google.

Dar experiența trebuie să vină de undeva.

Asta spuneam și în articolul anterior: problema nu este cine scrie. Problema este cine gândește.

Cu cât AI-ul devine mai bun la scris, cu atât diferența va fi făcută mai puțin de abilitatea de a produce text și mai mult de ce avem noi de spus în acel text.

Cantitatea nu mai este un avantaj

Aici cred că multe companii trebuie să își schimbe puțin mentalitatea.

Până acum câțiva ani exista o limitare naturală.

Un articol bun avea nevoie de timp.

Research.

Redactare.

Editare.

Publicare.

Dacă o companie putea produce patru articole bune pe lună, producea patru.

Astăzi poate produce 100.

Și tentația este evidentă:

Dacă putem face 100, de ce să facem doar patru?

Pentru că poate nu avem nevoie de 100.

Poate avem nevoie de opt articole foarte bune.

Cu informații proprii.

Cu exemple.

Cu opinii.

Cu date.

Cu experiența oamenilor din companie.

Cu răspunsuri la întrebările pe care clienții chiar le pun.

Cu lucruri pe care concurenții nu le pot copia doar introducând același prompt în ChatGPT.

AI-ul ar trebui să ne ajute să creăm mai bine, nu doar mai mult.

Dacă înainte aveam timp pentru patru articole, poate acum putem face opt foarte bune.

Nu sunt convins că soluția este să facem 80 mediocre.

Și cred că GEO riscă să repete exact greșelile vechiului SEO

Partea care mi-a atras cel mai mult atenția în analiza lui Lily Ray nu este nici măcar cea despre AI content.

Este partea despre GEO.

De câteva luni vedem același fenomen peste tot.

Companiile vor să apară în ChatGPT.

Vor să fie recomandate în Gemini.

Vor să apară în AI Overviews.

Perfect normal. Și noi lucrăm deja în direcția aceasta cu clienții.

Dar odată cu interesul au apărut inevitabil și scurtăturile.

„Cumpărăm 20 de brand mentions.”

„Publicăm 50 de articole Best X.”

„Intrăm pe Reddit.”

„Facem review-uri.”

„Punem compania noastră pe locul 1 în toate comparațiile."

„Generăm sute de pagini ca să apărem cât mai des în sursele LLM-urilor."

Am mai văzut filmul acesta.

Doar că acum 15 ani îi spuneam SEO.

Astăzi îi spunem GEO.

Lily Ray a analizat 100 de căutări de tip „best B2B software" și a observat că, față de luna iunie, Google AI Overviews cita în septembrie cu 38% mai puține listicles self-promotional.

Și apare un rezultat aproape comic.

În 83% dintre situațiile analizate, compania care publicase articolul și se pusese singură pe primul loc nici măcar nu mai era recomandată de AI Overview.

Adică publici:

„Top 10 agenții SEO din România."

Te pui pe tine pe primul loc.

Google citește articolul.

Și recomandă concurenții.

Mi se pare un exemplu foarte bun despre cât de repede pot deveni inutile tacticile construite exclusiv pentru manipularea unui sistem.

SEO și GEO nu sunt două lumi diferite

Am scris deja despre asta și probabil voi repeta ideea de multe ori în următorii ani.

Nu cred în ideea că avem SEO într-o parte și GEO într-o altă parte.

Google se schimbă.

Modul în care oamenii caută se schimbă.

Interfețele se schimbă.

Vom avea search clasic, AI search, voice search, agenți și probabil forme de căutare pe care astăzi nici nu le folosim încă.

Dar informația bună rămâne informație bună.

Autoritatea rămâne autoritate.

Reputația unui brand nu apare pentru că am cumpărat 15 mențiuni într-o lună.

Experiența nu apare pentru că am generat 500 de articole.

Iar dacă Google își pierde încrederea într-un site pentru că acesta publică masiv conținut slab, ar fi destul de optimist să credem că același site va deveni în același timp o sursă preferată pentru sistemele AI.

Tocmai de aceea cred că discuția „SEO sau GEO?” este pusă greșit.

Este aceeași companie.

Aceeași autoritate.

Același conținut.

Aceeași reputație digitală.

Doar modul în care informația ajunge la utilizator începe să se schimbe.

Deci este OK să folosim AI pentru conținut?

Da.

Noi îl folosim.

Eu îl folosesc aproape zilnic.

Și probabil îl vom folosi din ce în ce mai mult.

Dar nu vreau ca AI-ul să decidă în locul meu ce cred.

Nu vreau să inventeze experiențe pe care nu le-am avut.

Nu vreau să genereze 100 de articole doar pentru că un tool de keyword research a găsit 100 de expresii.

Și nu vreau să publicăm o pagină doar pentru că tehnic o putem genera.

Cred că înainte de Publish ar trebui să existe o întrebare foarte simplă:

Dacă această pagină ar dispărea mâine de pe internet, ar pierde cineva ceva util?

Dacă răspunsul este nu, probabil nu avem o problemă de AI.

Avem o problemă de conținut.

Iar aici cred că Google începe să traseze linia din ce în ce mai clar.

Nu între conținut scris de om și conținut scris de AI.

Ci între conținut creat doar pentru a ocupa spațiu în rezultatele de căutare și conținut în care există experiență, efort, originalitate și ceva ce merită cu adevărat găsit.

Sursa care a pornit această continuare a discuției este analiza publicată de Lily Ray, „Prediction: the next massive Google update is around the corner", împreună cu actualizarea din 1 octombrie 2026 a documentației Google Search Central privind utilizarea conținutului generat cu AI.